Sugestii și propuneri la Planul de acțiuni al Guvernului  Republicii Moldova pentru anii 2019-2020, la capitolul justiție

     În contextul publicării pentru consultări publice a Planului de acțiuni al Guvernului  Republicii Moldova pentru anii 2019-2020, la capitolul justiție, prezintăm următoarele sugestii și propuneri, care, în principal, vizează activitatea instanțelor judecătorești, sub aspectul pregătirii și perfecționării personalului auxiliar de specialitate.

   Or, în înfăptuirea actului de justiție, activitatea  personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești constituie un reper legal pentru judecători, competența si exercitarea corecta a sarcinilor funcționale a persoanelor vizate având un rol important în buna desfășurare a proceselor de judecată,  în managementul dosarelor si în desfășurarea ședințelor de judecata, cât si în alte activități procesuale din cadrul compartimentelor auxiliare ale instanței ( înregistrarea corespondentei adresate instanței, a cererilor, sesizărilor, plângerilor si memoriilor cetățenilor; înregistrarea, predarea ori expedierea lucrărilor potrivit rezoluției judecătorului, după efectuarea mențiunilor de scădere si de închidere a procedurilor efectuate; redactarea actelor procedurale si procesuale precum si a situațiilor dispuse în dosar, orice alte activităţi în completarea activității desfășurate de instanța de judecată, etc.).

   Asistentul judiciar,  grefierul, consultantul, interpretul, statisticianul, arhivarul, registratorul, specialistul IT, alte persoane care fac parte din personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, îndeplinesc numeroase acte procedurale, contribuind în mod semnificativ la buna desfășurarea a ședințelor de judecată, la circulația cu celeritate a cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, etc. Totodată, aceste persoane, datorită atribuțiilor funcționale exercitate, vin în contact direct   cu justițiabili, precum și cu  publicul, aspect relevant pentru crearea imaginii justiției.

  Spre regret, până în prezent activitatea procesuală a acestor persoane cunoaște, pe alocuri,  o reglementare îngustă și sumară, care nu este în concordanță cu importanta rolului ei în serviciul justiției, dar cel mai trist este faptul că lipsește o instituție specializată care sa se ocupe de formarea inițială a personalului auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești.

  Din perspectiva celei din urmă probleme, considerăm că deja s-au copt premisele obiective pentru a elabora și a implementa acțiuni concrete și eficiente ce țin de instruirea și formarea personalului auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești.

  În condițiile schimbărilor propuse în domeniul justiției, instruirea și formarea personalului auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești  devine o necesitate impetuoasă si o soluție necesară, motiv pentru care, semnalizând această problemă instituțională, formulăm propunerea privind crearea Școlii Naționale a Personalului Auxiliar de Specialitate din instanțele judecătorești.

Pentru a face față noilor provocări trasate în documentele guvernamentale de  dezvoltare și consolidare a sistemului judecătoresc, această propunere urmărește scopul de a îmbunătăți și a  asigura calitățile serviciilor procedurale furnizate la nivelul activității instanțelor de  judecată.  Or,  în justiție de mult timp se simte acut nevoia funcționării unei instituții de profil specializate care să se ocupe de formarea, pregătirea și perfecționarea persoanelor care fac parte din personalul auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești.

  O primă acțiune în vederea realizării acestei strategii importante pentru sistemul judecătoresc ar fi instituirea în perioada 2019-2020, în cadrul Institutului Național al Justiției, a Centrului de instruire si perfecționare a asistenților judiciari și grefierilor.

  În mod preferențial, pledăm pentru urgentarea implementării procesului de instruire inițială a grefierilor, care să includă cultivarea abilităților profesionale la: conduita deontologică, în special în raport cu părțile din proces; întocmirea citațiilor, proceselor – verbale ale ședințelor de judecată, altor acte de procedura dispuse de instanța de judecată; completarea borderourilor şi predarea corespondenței pentru expediere; completarea condicii ședințelor de judecata în care se trec dosarele din ședința respectiva, în ordinea înscrisa în lista cauzelor, cu  mențiuni privind numărul curent, numele sau denumirea parților, numărul dosarului si obiectul cauzei, termenul acordat, cu indicarea motivului amânării cauzei; comunicarea hotărârilor judecătorești în termenul prevăzut de lege; transcrierea înregistrărilor audio sau stenogramelor ședințelor de judecata, precum și alte lucrări repartizate de judecător.

   Spre regret, profesia de grefier nu se învață, adică nu există un sistem educațional – juridic cu privire la această profesie, lipsind cu desăvârșire  un mecanism instituțional – judiciar unic și stabil de recrutare, instruire, evaluare a cunoștințelor și performanțelor profesionale individuale în vederea accederii în funcție, etc.  În lipsa acestui  mecanism necesar, sistemului judecătoresc este în continuare expus riscurilor întemeiate de a fi îngreuiată și, chiar, distorsionată, activitatea instanțelor de judecată, iar ca efect general – de a fi afectată calitatea actului de justiție.

   În atare situație, întru îmbunătățirea imaginii justiției si creșterea eficientei acesteia prin revalorizarea activității grefierilor și, respectiv,  formarea calitativă a atribuțiilor funcționale,  precum și întru evitarea supraîncărcării activității judecătorului prin trecerea unor atribuții de la judecător la grefier, se impune  elaborarea unui nou model de statut al grefierului care sa fie în concordanta cu standardele europene de exercitare a acestei profesii importante la exercitarea actului de justiție.

În acest context, urmează a fi extinsă și concretizată competența funcției de grefier, fiind specificate atribuțiile de execuție (grefieri de ședință, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori), iar pe de altă parte, grefieri cu funcții de conducere.

   Unul din aspectele principale ce ar sta la baza statutului grefierului rezidă în elaborarea unei concepții de formare a grefierilor ce ar include: instruirea inițială și cea continuă. Implementarea acestei concepții, v-a îmbunătăți semnificativ cunoștințele şi abilitățile profesionale ale grefierilor în domeniul managementului dosarului și în domeniul eticii profesionale, prin organizarea procesului educațional – juridic specializat integral.  

 Cu titlu de noutate legislativă și jurisprudențială, instruirea inițială se va axa pe: însușirea cunoștințelor teoretice necesare desfășurării activității procesuale de grefier; dobândirea deprinderilor practice necesare pentru a exercita atribuțiile de serviciu; efectuarea de stagii de practică în cadrul instanțelor judecătorești, sub îndrumarea judecătorilor, precum și a grefierilor cu experiență.

  Situația dificilă cu asistența personalul auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești, în special cu grefierii, care devine tot mai pronunțată în ultimul timp, conduce la necesitatea de a reveni la practica de recrutare și formare inițială a grefierilor atât cu studii superioare juridice, cât și cu studii juridice medii de specialitate și cu cele superioare de altă specialitate, în condițiile de  ajustare a  legislației la acest compartiment.

  Altfel spus, pentru grefieri formarea profesională inițială va fi obligatorie, durata cursurilor incluzând pregătirea teoretică, stagiul practic și examenul de profesie. Pe durata cursurilor de formare profesionala inițială, inclusiv a stagiului de practica, fiecare audient va fi evaluat continuu, pe fișe individuale, prin note sau calificative, în ceea ce privește nivelul de asimilare a cunoștințelor şi dobândirea capacităților funcționale , precum şi alte criterii pentru fiecare disciplină.  Perioada în care o persoană a avut calitatea de audient, dacă a promovat examenul de absolvire și practică cu succes profesia de grefier timp de cel puțin 2 ani, va constituii vechime în muncă şi vechime în specialitate.

Cât privește formarea profesională continuă a grefierilor, accentele trebuie puse atât pe dezvoltarea și  consolidarea capacităților formate în cadrul instruirii inițiale și în instanță, cât și pe actualizarea cunoștințelor asimilate în raport cu modificările legislative, cu evoluția dotărilor tehnice în instanțe, precum și cu atribuțiile stabilite.

    Pe cale de consecință, urmare a considerentelor relevate, considerăm oportun ca în Planul de acțiuni al Guvernului  Republicii Moldova pentru anii 2019-2020, la capitolul justiție, din perspectiva fondării și funcționării Școlii Naționale a Personalului Auxiliar de Specialitate din instanțele judecătorești, să fie inclusă dispoziția privind crearea Centrului de instruire si  perfecționare a asistenților judiciari și grefierilor, în cadrul Institutului Național al Justiției.

Cu respect și înalte considerațiuni

Sergiu Furdui, judecător la Curtea de Apel Chișinău, doctor în drept, conferențiar univeristar.
22 august 2019