Prevederi legale cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor

Președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Druță, a cerut Curții Constituționale să se expună asupra mai multor prevederi ale Legii cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor. De asemenea, Curtea trebuie să verifice constituționalitatea sintagmei ”cu titlu onorific”  de la art.131 din Legea cu privire la statutul judecătorilor.

În sesizare se menționează că Plenul CSJ constată că legiuitorul oferă persoanelor cu funcție de demnitate publică, cu excepția magistraților, spor pentru păstrarea secretului de stat și pentru grad științific, dar și plăți de stimulare. La fel, se achită plăți distincte, și anume, sporul pentru categoria de calificare și pentru gradele speciale. În plus, deputații sau șeful Centrului Național Anticorupție (CNA) beneficiază de indemnizații lunare pentru chirie, în situația în care nu dispun de locuințe.

Anterior, de aceste sporuri beneficiau și magistrații. În prezent, legea prevede că pentru activitatea desfăşurată, judecătorul și procurorul au dreptul la un salariu lunar care constă doar din salariul de funcţie și sporul pentru exercitarea unor funcţii de conducere.

O altă nemulțumire vizează sporul pentru vechime în muncă față de salariul de bază. Asta pentru că leafa judecătorilor se majorează odată la 6 ani. Mai exact, Legea prevede că salariul de funcţie al judecătorului din cadrul instanţei judecătoreşti se stabileşte în cuantum de:

  • 3,2 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de la 6 la 12 ani;
  • 3,5 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de peste 12 ani.

Deci, salariul magistraților crește inițial cu 6,6 la sută, iar după încă 6 ani cu 16,6 %. Iar la Curtea de Apel creșterile sunt și mai mici – de 4,1 și 7,5 la sută. În contrast, conducerea CNA beneficiază de majorări de aproximativ 15% odată la 5 ani și care ajung la 40% la o vechime în muncă de peste 20 de ani.

Astfel, Plenul CSJ menționează că salarizarea diferită pentru atribuții identice sau similare după complexitate între autoritățile poziționate pe aceeași scară în ierarhia instituțională a puterilor în stat urmează a fi calificată ca un tratament discriminatoriu.

Autorul sesizării cere verificarea constituționalității art.3 alin.(1), art.4. alin.(2) lit. b) și c), din Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor. Totodată, acesta cere verificarea constituționalității sintagmei ”cu titlu onorific” de la art.131 din Legea cu privire la statutul judecătorilor.

Sursa BizLaw