Cum să gestionez corect și legal dezordinile în masă. Experiența germană

La Chișinău a început sesiunea de două zile, (4-5 decembrie) a Mesei Rotunde cu genericul: „Discuții de specialitate cu reprezentanții poliţiei, procuraturii şi judecătorilor de instrucție pe tema inițierii procesului penal şi structurarea procedurii de urmărire penală în situații de comportament sancționabil penal prevăzut de articolele 184, 285, 287 şi 349 Codul penal al Republicii Moldova”, (vezi NOTA de la sfîrșitul articolului),  eveniment din ciclul seminarilor de instruire continuă dedicate judecătorilor, procurorilor, și colaboratorilor poliției, parte a programului amplu de reformare a justiției în Republica Moldova.  Între organizatori s-a numărat Fundația Germană pentru Cooperare Juridică Internațională (Fundația IRZ), Asociația Judecătorilor din Republica Moldova (AJRM), Institutul Naţional al Justiţiei (INJ), cu sprijinul Curții Supreme de Justiție din Republica Moldova.

Tematica adusă în discuție publică, în special pentru Republica Moldova care în ultimii doi ani s-a confruntat cu numeroase acțiuni de protest, unele dintre care cu caracter violent, este una de actualitate, poate chiar de securitate națională.

După tradiționalele cuvinte de bun venit și salutare, cei prezenți la masa rotundă au inițat discuțiile de specialitate, primul partener de dialog fiind Grigore Moga, șef Direcție Generală Urmărire Penală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Dînsul, din start a îndemnat publicul interesat la o privire de ansamblu a lucrurilor, inclusiv să-și expună părerea personală în vederea subiectelor legare de dezordinele în masă care s-au întîmplat și care ar putea să se mai întîmple. În această ordine de idei, dl Moga a adus mai multe exemple cum ar fi bunăoară tulburările stradale din ianuarie 2016, dar și cele din august 2016, cînd poliția a acționat prompt și a reușit să gestioneze situația de criză, fără a o lăsa să degenereze. În unele cazuri, a specificat Grigore Moga, în prim-planul manifestațiilor sunt oameni în vîrstă, copii sau adolescenți, care nu conștientizează pe deplin sensul acestor manifestări, astfel efectivul poliției este pus într-o situație oarecum delicată de a îndepărta oamenii de niște eventuale pericole.  Șeful Direcției Generale Urmărire Penală, în context, a amintit că și polițiștii au drepturi, inclusiv la integritate corporală, iar poliția dintotdeauna a căutat practici utile în ceea ce privește manifestațiile de stradă, dovadă a faptului fiind și participarea cu deosebit interes  la seminarul în cauză.

Prezent la eveniment în calitate de consultant internațional Walter Selter, procuror din Germania a mărturisit că a activat un timp în România, apoi a dat curs invitației de a veni în Republica Moldova.  În luarea sa de cuvînt a lansat spre discuții problematica dezordinelor în masă, din perspectiva legislației și realităților din Germania, țară care dispune de o vastă experiență în domeniu, referindu-se în special la două aspecte de referință: violența în timpul demonstrațiilor și rolul poliției, pînă, în timpul, dar și după evenimente. Walter Selter a spus că și în Germania sunt opinii separate, pe de o parte părerea poliție, iar pe de altă parte cea a justiției. Și în Germania, în cadrul demonstrațiilor mari au loc manifestări violente, iar poliția nu totdeauna reușește să identifice probele pentru o cauză demonstrată. Sarcina poliției însă rămîne a fi una comună pentru majoritatea polițiilor  – pe de o parte de a preveni pericolele, iar pe de altă parte de a identifica faptele violente  și autorii acestora. Important este să existe o interacțune între cei trei actori al procesului: poliția, procuratura și judecătorul de instrucție. În Germania de exemplu, a informat  Walter Selter, judecătorul de instrucție nu poate iniția propria investigație, aceasta misiune aparținîndu-i procuraturii, care, la rîndul ei, în caz de necesitate, poate delega unele sarcini poliției. Aici, menționaeză vorbitorul, importante sunt repartizarea competențelor. De regulă, în Germania, dar și alte țări europene, prevenirea are prioritate în fața acțiunilor represive și, totodată, este de neconceput așa zisa «nederanjare» a celor violenți. În concluzie,  procurorul Walter Selter a ținut să menționeze că, în timpul manifestărilor în masă, deosebit de important este faptul ca poliția și procuratura să acționeze mînă în mînă, asta pentru a nu admite situațiile dificile în comunicare, cînd pur și simplu se suprapun sarcinile.

Pe aceiași lungime de undă a vorbit și Uwe Stark, judecător la judecătoria din Siegen, Germania care a menționat importanța stipulărilor legislative cu privire la dezordinele  în masă,  unde încep restricțiile și unde sfîrșesc libertățile. În Germania bunăoară dreptul la întruniri este garantat și consfințit constituțional,  dar în limitele unor condiții care exclud riscurile antisociale. Este interzis la maniferstații să deții arme, să ai măști pe față și, în general să fii vestimentat în așa fel, încît să-ți ascunzi identitate.  Pe de altă parte, aceiași lege spune că autoritățile publice trebuie să fie prietenoase cu manifestanții, bineînțeles în măsura în care părțile sunt dispuse să coopereze. Spiritul legii germane mai dictează că poliția trebuie să chibzuiască bine atunci cînd decide o intervenție în forță asupra manifestanților.

Unul dintre consultanții notorii convocat la Chișinău de către IRZ este Hans-Dier Hilken, polițist criminalist din Germania care a avut o prelegere la seminarul de luni, după o serie de reuniuni în România, dar și alte țări din Europa de sud-est. Hans-Dier Hilken s-a referit în mod special la acțiunile poliției. Cum să evite pericolele, mai ales atunci cînd există pericol de viață, sau luare de ostatici. Și a mai menționat strategia de dialor din Germania, dialog care poate să existe între organizatorii protestelor și forțele de ordine. «Cînd avem o situație mai tensionată, eu de fiecare dată le spun colegilor mei, haideți să ne pregătim de ceea ce-i mai rău și, în felul acesta, să fim gata de a riposta pe măsură. Ei, dar e ușor de teoretizat, mai greu e în practică. În unele cazuri, la discuțiile cu organizatorii protestelor invităm presă, unde prezentăm obiectele delicte cum ar fi cuțite, topoare, etc. », a menționat Dier Hilken.

În aceste două zile de dialog specializat, participanții la seminar vor aborda și alte subiecte de urmărire penală cum ar fi: Amenințarea sau violența săvîrșită asupra persoanelor cu funcții de răspundere; Momentul nesupunerii legale, cauzarea de vătămări corporale funcționarului de poliție în calitate de delict de gravitate mai mică; Colaborarea cu mass/media; Experianța germană privind documentarea din momentul reținerii. Componența faptei de violență, zonele gri, etc.

 

 

NOTĂ:

 CODUL PENAL al Republicii Moldova

     Articolul 184. Violarea dreptului la libertatea întrunirilor
(1) Violarea dreptului la libertatea întrunirilor prin împiedicarea ilegală a desfășurării mitingului, demonstrației, manifestației, procesiunii sau oricărei alte întruniri ori a participării cetățenilor la acestea fie prin constrîngerea lor la participare:
a) săvîrșită de o persoană cu funcție de răspundere;
b) săvîrșită de două sau mai multe persoane;
c) însoțită de violență nepericuloasă pentru viață sau sănătate, se pedepsește cu amendă în mărime de la 200 la 400 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.
(2) Aceeași acțiune:
a) săvîrșită cu aplicarea armei sau a altor obiecte care au servit drept armă ori au fost special adaptate pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății;
b) însoțită de violență periculoasă pentru viață sau sănătate;
c) soldată cu cauzarea de daune în proporții mari;
d) soldată cu alte urmări grave se pedepsește cu închisoare de pînă la 5 ani.

    Articolul 285. Dezordini în masă
(1) Organizarea sau conducerea unor dezordini în masă, însoțite de aplicarea violenței împotriva persoanelor, de pogromuri, incendieri, distrugeri de bunuri, de aplicarea armei de foc sau a altor obiecte utilizate în calitate de armă, precum și de opunere de rezistență violentă sau armată reprezentanților autorităților, se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani.
(2) Participarea activă la săvîrșirea acțiunilor prevăzute la alin.(1) se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani.
(3) Chemările la nesupunere violentă activă cerințelor legitime ale reprezentanților autorităților și la dezordini în masă, precum și la săvîrșirea actelor de violență împotriva persoanelor, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 200 la 500 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

    Articolul 287. Huliganismul
(1) Huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, se pedepsește cu amendă în mărime de la 200 la 700 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.
(2) Aceeași acțiune săvîrșită:
a) de o persoană care anterior a săvîrșit un act de huliganism;
b) de două sau mai multe persoane se pedepsește cu amendă în mărime de la 400 la 1.000 unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 5 ani.
(3) Huliganismul agravat, adică acțiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), dacă au fost săvîrșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani.

    Articolul 349. Amenințarea sau violența săvîrșită asupra unei persoane cu funcție de răspundere sau a unei persoane care își îndeplinește datoria obștească
(1) Amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, fie cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere, rudelor ei apropiate, în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care amenință sau al altei persoane, precum și aceeași amenințare împotriva persoanei care își îndeplinește datoria obștească sau a rudelor ei apropiate în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale se pedepsesc cu amendă în mărime de la 300 la 1.000 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de pînă la 180 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.
(11) Aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere ori a rudelor ei apropiate, fie nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării activității lor de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența sau al altei persoane, precum și aceleași acțiuni aplicate împotriva persoanei care își îndeplinește datoria obștească sau a rudelor ei apropiate în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unității convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.
(2) Acțiunile prevăzute la alin.(1) sau (11) însoțite de:
a) aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanelor menționate la alin.(1);
b) distrugerea bunurilor prin mijloace periculoase pentru viața sau sănătatea mai multor persoane;
c) daune materiale în proporții mari;
d) alte urmări grave se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani.