Proiect de lege: judecătorii vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea CSM

Proiect de lege: judecătorii vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea CSM

Judecătorii din Republica Moldova vor activa până ating plafonul de vârstă, iar şeful statului va putea respinge doar o singură dată candidatura propusă de Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit unui proiect de lege susceptibil să producă modificări în Constituţie şi care va fi discutat astăzi la Guvern. Documentul conferă Consiliului Superior al Magistraturii rolul de garant al independenței autorității judecătorești.

Elaborat de Ministerul Justiţiei, proiectul intervine în articolul 116 din Constituție prin excluderea termenului inițial de 5 ani de numire al judecătorilor. Autorii argumentează prin necesitatea de a asigura independența și imparțialitatea sistemului judecătoresc. Ca atare, judecătorii vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea CSM.

Totodată, se propune completarea Constituției cu prevederea referitoare la dreptul Președintelui Republicii Moldova de a respinge doar o singură dată candidatura propusă de CSM: „Transferarea acestei prevederi într-un act normativ de o forță juridică superioară derivă din necesitatea garantării la nivel de Constituție a unor influențe minime ale executivului asupra procedurii de numire a judecătorilor”.

Se preconizează şi modificarea felului în care sunt selectaţi şi numiţi judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ): Parlamentul nu va mai avea dreptul să numească preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii CSJ: „Se propune ca judecătorii Curții Supreme de Justiție să fie numiți în funcție similar judecătorilor din curțile de apel și judecătorii, adică de Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Această modificare va reduce influența factorilor politici asupra procedurii de numire a judecătorilor”.

Proiectul prevede înlocuirea imunităţii personale a judecătorilor prin imunitatea funcţională, făcând diferenţa între fapte precum corupţia, traficul de influenţă etc. şi exerciţiul legal al funcţiunii: „Se pare evident că coruperea pasivă, traficul de influență, luarea de mită, precum și infracțiunile similare, nu pot fi considerate ca acte săvârșite în exercitarea legală funcțiilor sale […] Precizăm că o practică similară există și în alte state. Spre exemplu, în Norvegia, unde judecătorii de asemenea nu beneficiază de imunitate personală, ci doar de imunitate funcțională”.

În ceea ce privește rolul și componența CSM se propune completarea Constituției cu un nou articol, care va reglementa expres faptul că instituția este garantul independenței autorității judecătorești.

Totodată, dacă actualmente CSM este alcătuit din judecători şi profesori titulari aleşi pentru o durată de 4 ani, atunci documentul propune majorarea acestui termen la 6 ani, fără posibilitatea de a deține două mandate consecutiv. Din componența CSM vor fi excluși ministrul Justiției și Procurorul General, iar președintele CSJ nu va mai fi membru de drept.

Solicitată de reporterul Deschide.MD, președintele Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Galina Bostan, a declarat că acest proiect de lege este în conformitate cu Strategia de reformă a sectorului justiției. Ea a menționat că iniţiativa a fost promovată și anterior, însă proiectul nu a ajuns să fie votat în Parlament.

Amintim că la mijlocul lunii octombrie ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a declarat că instituția pe care o conduce intenționează să modifice modalitatea de numire în funcție a judecătorilor. Mai exact, să scoată această prerogativă din responsabilitatea CSM și să pună la bază principiul meritocrației demonstrate în perioada de studii.

Noi ne propunem ca, începând cu anul viitor, intrarea în profesia de judecător să se facă odată cu absolvirea INJ (Institutul Național de Justiție – n.r.). CSM va avea doar un rol absolut tehnic de confirmare a deciziei sau a rezultatelor, respectiv CSM nu va mai putea să-și abroge dreptul de decizie în privința faptului cine intră și cine nu intră în funcția de judecător. Intrarea se va face dând prioritate persoanelor care absolvesc cu cea mai mare medie la INJ. În al doilea rând, cel care va avea cea mai mare medie va avea dreptul să-și aleagă și locul care este vacant și în care vrea să activeze. Acest puzzle este deja aranjat. Noi urmează ca, în scurt timp, să facem acest proiect public, să-l supunem consultărilor și pentru mine această problemă foarte repede se rezolvă”, a declarat Vladimir Cebotari după ce colegul său de studiou – președintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea – a opinat asupra necesității de a fi schimbată modalitatea de numire  a judecătorilor.

Potrivit legislației actuale, candidații la funcție de judecător sunt aleși de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în temeiul prezentei legi, privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor și al regulamentelor Consiliului Superior al Magistraturii.