Ultimele hotărâri explicative ale Plenului

| Vizualizări: 8.877 | Print Print

În vederea realizării sarcinilor ce-i revin Curţii Supreme de Justiţie în temeiul art. 8 din Hotărârea Parlamentului RepubliciiMoldovanr.72-XVI din 28 martie 2008 şi art.2 lit. c), d) din Legea cu privirela Curtea Supremăde Justiţie, Plenul Curţii Supreme de Justiţie a adoptat la 15.04.2013 următoarele hotărâri explicative:

1. Hotărârea nr. 1 din 15.04.2013 cu privire la practica judiciară despre aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu.

În contextul jurisprudenţei CEDO, Plenul a reiterat că reprezintă lipsire de libertate atât reţinerea penală (a se vedea hot. Străisteanu şi Alţii c. Moldovei, 7 aprilie 2009, §§ 85-88, sau Lazoroski c. Macedoniei, 8 octombrie 2009, § 44), cît şi arestarea preventivă sau arestarea la domiciliu (a se vedea hot. Mancini c. Italiei, nr. 44955/98, § 17; sau Nikolova c.Bulgaria(nr. 2), nr. 40896/98, §§ 60 şi 74, 30 septembrie 2004).

Plenul Curţii Supreme de Justiţie a atenţionat că articolul 5 din Convenţie nu poate fi interpretat ca o autorizare a aplicării necondiţionate a arestării preventive, care să dureze nu mai mult de o anumită perioadă. Justificarea pentru orice perioadă de detenţie, indiferent de cât e de scurtă, trebuie să fie, în mod convingător, demonstrată de autorităţi (hot. Şarban c. Moldovei, 4 octombrie 2005, § 82).

Hotărârea Plenului cuprinde o analiza detaliată a condiţiilor pentru aplicarea arestării preventive sau arestării la domiciliu, procedura de examinare a demersului de arestare la faza urmăririi penale, a recursului împotriva încheierii privind aplicarea arestului şi procedura de examinare a demersului de arestare la faza de judecare a cauzei.

 

2. Hotărârea nr. 2 din 15 aprilie 2013 cu privire la practica aplicării de către instanţele de judecată a legislaţiei procedurale la examinarea pricinilor civile în ordine de revizuire.

Instanţele judecătoreşti trebuie să ţină cont de faptul că revizuirea este o cale de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privinţa unei cauze civile. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existenţa temeiurilor strict determinate în acest sens.

În hotărârea respectivă o atenție deosebită a fost acordată temeiurilor în baza cărora pot fi declarate cererile de revizuire. Lista temeiurilor este exhaustivă şi nu poate fi completată. Declararea revizuirii pentru alte temeiuri decât cele prevăzute în această normă duce la respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

 

3. Hotărârea nr. 3 din 15.04.2013 privind modificarea și completarea Hotărârii explicative ”cu privire la aplicarea de către instanțele judecătorești a legislației ce reglementează asigurarea acțiunii la judecarea cauzelor civile nr. 32 din 24.10.2003”.

Modificările și completările operate se referă la asigurarea acțiunii, la modul de examinare a cererilor de asigurare a acțiunii și anularea măsurilor de asigurare de către instanțele de judecată.

Printre altele, în hotărâre se menționează faptul că depășirea scopului asigurării acțiunii va echivala cu o încălcare gravă a drepturilor părții opuse în cadrul procesului civil.

 

4. Hotărârea nr.4 din 15.04.2013 privind practica judiciară de soluționare de către instanțele judecătorești a cauzelor referitoare la încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori și alți membri ai familiei.

Având în vedere faptul că soluţionarea justă a litigiilor menţionate este una din principalele garanţii de apărare a intereselor copiilor şi altor membri ai familiei, instanțelor judecătorești li s-a recomandat să acorde atenţia cuvenită sarcinilor de pregătire a pricinii pentru dezbaterile judiciare, şi anume, precizarea legii care urmează a fi aplicată şi determinarea raporturilor juridice dintre părţi; constatarea circumstanţelor care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi prezentarea de probe.

S-a atenţionat și faptul că, la încasarea pensiei de întreţinere într-o sumă bănească fixă, instanţele judecătoreşti urmează să ţină cont de starea materială şi familială a părţilor şi de alte circumstanţe importante, după cum ar fi informaţia eliberată de Biroul Naţional de Statistică cu privire la valoarea minimului de existenţă pentru un copil. Totodată, la stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere pentru copilul minor, instanţele judecătoreşti vor ţine cont şi de dispoziţiile art.58 alin.(1) şi art.74 alin.(1) Codul familiei, care expres prevăd că părinţii au drepturi şi obligaţii egale faţă de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuţi în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinţii sau separat.

 

În curând, hotărârile explicative vor fi publicate integral pe http://csj.md/content.php?menu=1832&lang=5

Shortlink:

S U S